Zona Husilor

În 1415 Alexandru Voievod dăruieste lui Nichita şi Dobre doua sate la Draslavita…(Huşul de azi), menţionându-se în 1436 într-un alt document „…Iezerul şi via…” de pe aceleaşi locuri. Documentele vremii ne mai dau de ştire că între anii 1600-1662 s-au plantat vii întinse pe plaiurile Saca şi Ochi, la Huşi înfiinţând viile domneşti.

Despre calitatea excelentă a vinurilor de Huşi există consemnări chiar şi mai vechi, ele aparţinând unor călători străini care au străbătut Moldova medievală, semnificative fiind, în acest sens, fie şi numai cuvintele scrise de Marco Bandinus, pe la 1646 :”Husul, străveche aşezare a podgoriilor Moldovei, produce un vin gustos, aromat şi foarte mult căutat”.

De la Ştefan cel Mare şi Sfânt până la Alexandru Ioan Cuza (domnitor originar din Huşi) mai toţi marii voievozi ai neamului şi-au avut reşedinţa domnească, aşezământ creştinesc şi lăcaş pentru vinurile bune – „în reşedinţa ” domnească de la Huşi. Instituţiile şi personalitatile acestor locuri au desavarsit darnicia naturii şi stradania bastinasilor confundandu-se cu aceasta. Stralucirea lor dand stralucire emblemei cetatii.

Orasul Huşi şi imprejurimile sale sunt din acele asezari in care locuitorii şi cei ce s-au consacrat faimei lor au adus tinutului renumele de „tara a vinurilor” prin rodul viilor şi vinurilor inconfundabile.

Nu mai putin de 300 de nume de mare prestigiu pentru istoria şi cultura noastra sunt fii ai acestor meleaguri fertile. Marele om de stat şi carturar Dimitrie Cantemir „rege intre filozofi şi filozof intre regi” (asa cum l-a declarat Academia din Berlin), s-a nascut in satul Silisteni in apropiere de Huşi (azi comuna cei poarta numele). Mentionand in „Descriptio Moldavae” vinurile Moldovei, el constata ca …”vinul cel mai bun se face la Cotnari, indata dupa acesta vine vinul de Huşi”…

Dupa Nicolae Iorga şi multe dovezi istorice atesta (inclusiv casa) in care s-a nascut domnitorul Alexandru Ioan Cuza „parintele cel binevoitor şi slobozitorul neamului taranesc”(citat din scrisoarea adresata domnitorului, de tarani din judetul Falciu). Huşii – orasul şi podgoria – formeaza o entitate de straveche vatra de cultura şi civilizatie romaneasca. Marturie stau numeroase obiecte – cu caracter viti-viticol descoperite pe aria podgoriei Huşi, ce sunt adapostite in comorile a doua muzee – cel etnografic şi viticol. Numeroasele vestigii arheologice şi documente scrise de vestitii domnitori şi carturari vin sa intregeasca continuitatea podgoriei pana in zilele noastre. Merita amintit aici faptul ca mai toti domnitorii moldoveni au avut insemnate vii şi pivnite de vin şi la Huşi, „decorand” dealurile şi colinele din zona cu aceasta avutie stramoseasca – via şi vinul.

Astfel pe langa Zghihara de Huşi, Busuioaca de Bohotin de Huşi şi Feteasca alba şi neagra – ca soiuri locale au inceput, in timp, sa se introduca şi soiurile ca : Riesling italian, Aligote, Oporto, Merlot, Cabernet, Sauvignon, Muscat Ottonel cu productii mari şi de calitate superioara.